ALEARGĂ CA UN CAMPION

Moise – O cunoaștere intimă a lui Dumnezeu

Nu voi uita niciodată seara în care L-am cunoscut pe Cristos. Mă gândeam atunci: „Nu poate fi nimic mai bun de-atât.” Am ajuns să-L cunosc pe Dumnezeul care a creat întregul univers. Inima îmi era plină de bucurie să experimentez în mod direct dragostea și puterea Lui. Am fost complet fascinat de El. Viața avea un nou sens, iar eu vedeam lucrul acesta cu alți ochi. Cu toate acestea, mă aflam doar la începutul a ceea ce urma să fie o călătorie incredibilă care urma să mă ducă cu mesajul dragostei, harului și iertării lui Dumnezeu în mijlocul unei revoluții, la finalul unui genocid și la națiuni răvășite de război. Era începutul unei călătorii de cunoaștere îndeaproape a lui Dumnezeu.

Un bărbat sau o femeie a lui Dumnezeu se naște într-o clipă, dar are nevoie de o viață întreagă pentru a crește și deveni folositor printr-o cunoaștere îndeaproape a lui Dumnezeu. Adesea, creștinii au impresia că, o dată născut din nou, creștinul „a ajuns”. Adevărul este că abia atunci începe călătoria. Mântuirea nu este linia de sosire, ci cea de plecare. Ajungem să-L cunoaștem pe Dumnezeu prin mântuire, dar trebuie să creștem în sfințenie dacă dorim să devenim bărbații și femeile pe care El îi dorește.

Moise L-a întâlnit pe Dumnezeu pe un munte în pustia Madian. Dumnezeu i S-a revelat lui Moise, dar acesta a fost doar începutul relației sale cu Dumnezeu. El a trebuit să-L cunoască pe Dumnezeu într-un mod cât se poate de profund. După întâlnirea cu Dumnezeu din acea zi hotărâtoare, el a început să aibă întrebări logice cu privire la această nouă relație. Au fost trei domenii în care Moise a crescut în profunzimea cunoașterii Domnului.

În primul rând, Moise a ajuns să-L cunoască pe Dumnezeul omniprezent. Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Eu voi fi cu tine” (Exod 3:12). Moise avea nevoie să știe că, indiferent unde urma să meargă, Dumnezeu va fi acolo. El urma să fie cu Moise când va trebui să stea înaintea lui Faraon și înaintea Mării Roșii. El va fi cu Moise în pustie și în cetate, pe munte și la coborârea în vale.

Când a avut loc revoluția în România, un strigăt minunat a țâșnit din inimile oamenilor. Creierele lor fuseseră spălate în mod sistematic cu ideologia ateistă. Dar în acel moment divin, Dumnezeu a venit și S-a revelat oamenilor și 200 000 de oameni din al doilea oraș ca mărime al țării au început să strige: „Dumnezeu este cu noi!”

Când Isus a venit pe planeta noastră, unul din numele care i-au fost date a fost „Emanuel,” care înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”. Când Se revelează oamenilor, Dumnezeu vrea ca ei să știe întotdeauna că El este cu ei, indiferent unde s-ar duce.

Dumnezeu S-a revelat de asemenea lui Moise ca fiind veșnic. El este pretutindeni, tot timpul. Moise a pus o întrebare logică: „Care este numele Tău?” Dacă va merge la copiii lui Israel, trebuia să știe măcar numele Celui care-l trimitea. Răspunsul lui Dumnezeu la acea întrebare a fost esența naturii Sale: „Eu sunt Cel ce sunt” (Exodul 3:14). Observați că nu spune: „Eu am fost Cel ce am fost” sau „Eu voi fi Cel ce voi fi”. În momentul în care era cu Moise, Dumnezeu a spus: „Eu sunt Cel ce sunt”. Astăzi El este „EU SUNT” și la fel va fi și mâine. El nu îmbătrânește. El este același „ieri, astăzi și în veci.”

În cele din urmă, Moise a ajuns să-L cunoască pe Dumnezeu ca fiind pe deplin credincios. „Dumnezeu a mai zis lui Moise: Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: „Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pentru veşnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam.’” (Exodul 3:15). Ceea ce a făcut El cu Avraam, Isaac și Iacov urma să facă și cu Moise. Dumnezeu fusese credincios promisiunilor făcute înaintașilor lui și urma să fie credincios și față de el.

Moise a devenit omul lui Dumnezeu nu pentru că era un om mare, ci pentru că a ajuns să cunoască un Dumnezeu măreț – Dumnezeul care este pretutindeni, tot timpul și pe deplin credincios. Adevărul minunat este că Dumnezeul care l-a chemat pe Moise este Dumnezeul fiecărui ucenic adevărat al lui Isus Cristos. Formarea omului lui Dumnezeu nu începe cu omul, ci cu Dumnezeul care îl face. Orice bărbat sau femeie care are însemnele caracterului lui Dumnezeu în suflet poate fi folosit în Împărăția Lui. Acest sigiliu este pus în inima umană prin umblarea îndeaproape cu Mântuitorul.