ALEARGĂ CA UN CAMPION

David – Iubește-ți vrăjmaşul

Oricine poate iubi pe cineva care-l iubește. Foarte puțini oameni pot să-i iubească pe cei care nu sunt atașați de ei în niciun fel. Însă doar prin harul lui Dumnezeu putem să-i iubim cu adevărat pe cei care ne urăsc. Da, acesta a fost standardul Domnului Isus. El i-a învățat pe ucenici să-și iubească vrăjmașii și să se roage pentru cei care îi persecută. Doar atunci când gustăm dragostea lui Dumnezeu primim putere să-i iubim pe dușmanii noștri.

Religia ne spune să-i iubim pe alții, dar harul lui Dumnezeu ne dă putere să-i iubim pe cei ce ne urăsc. David avea toate motivele să-l urască pe Saul și să aibă inima plină de amărăciune și ură. Acesta era hotărât să-l ucidă, iar motivul lui nu era întemeiat. Gelozia și mânia i-au secătuit viața spirituală, așa că a decis să-l elimine pe David.

Îmi amintesc cum un tânăr comunist mi-a urlat în față: „Îți voi trage un pumn în gură, până-n gât! Te urăsc!” Nu a știut ce să mai spună când i-am spus: „Te iubesc! Iar dacă mă lovești mă rog ca fiecare strop de sânge să-ți aducă aminte de sângele Domnului Isus care a curs pe cruce pentru a-ți ierta toate păcatele.” Tot ce a putut să facă a fost să fugă, fiindcă nu a știut cum să stea în fața unei astfel de atitudini.

Religia ne spune să-i iubim pe alții, dar numai harul lui Dumnezeu poate să ne facă în stare să-i iubim pe cei ce ne urăsc. David a avut toate motivele omenești pentru a lăsa amărăciunea și ura să crească în inima lui. Saul era determinat să îl ucidă. Motivele sale nu puteau fi justificate. Gelozia și furia i-au decimat viața spirituală și a ajuns în cele din urmă la decizia de a-l elimina pe David.

Datorită providenței lui Dumnezeu, David s-a trezit în aceeași peșteră cu împăratul Saul, fără ca el să știe lucrul acesta. David a avut ocazia perfectă de a-l ucide pe Saul. Se părea că are providența și promisiunile divine de partea lui. Dumnezeu i-a promis că într-o zi va deveni împăratul lui Israel. Și fără să știe, Saul a se afla tocmai în aceeași peșteră cu el. David putea să gândească dintr-o perspectivă umană uciderea lui Saul. Până și oamenii lui i-au spus să profite de oportunitate. A fost atât de aproape de Saul încât i-a putut tăia o bucată din manta.

David nu l-a ucis pentru câteva motive importante. Duhul lui Dumnezeu l-a mustrat pe David pentru că s-a jucat cu focul. După ce a tăiat colțul mantiei lui Saul, Biblia spune: „După aceea, inima îi bătea, pentru că tăiase colţul hainei lui Saul” (1 Samuel 24:5). Răzbunarea și ura sunt alegeri pe care le facem. Dacă ne jucăm cu aceste gânduri, ne jucăm cu focul. Cel mai bun lucru pe care să-l faci cu privire la răzbunare este să o depui la picioarele Domnului Isus.

În al doilea rând, David a demonstrat respect față de Saul. Scriptura spune: „După aceea, David s-a sculat şi a ieşit din peşteră. El a început să strige atunci după Saul: ‘Împărate, domnul meu!’ Saul s-a uitat înapoi, şi David s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat” (1 Samuel 24:8). David știa că Dumnezeu îl pusese împărat pe Saul și i-a dat voie să fie în acea poziție. De asemenea, știa cu câtă răutate acționase Saul. Dar în loc să fie plin de amărăciune, David a devenit mai bun. El l-a respectat pe Saul, nu pentru caracterul lui, ci datorită poziției în care se afla.

În al treilea rând, David s-a adresat lui Saul. El i-a arătat împăratului bucata pe care o tăiase din haina lui și i-a spus: „Nu înțelegi? Nu sunt împotriva ta!” David a folosit cele mai blânde cuvinte. El s-a referit la Saul ca la tatăl său. El a ales calea dragostei în locul căii urii. A luat decizia conștientă să se hrănească cu dragostea lui Dumnezeu și nu să permită rădăcinii amărăciunii să-i ia în stăpânire viața.

În ultimul rând, vedem că Dumnezeu a răsplătit decizia lui David. Saul a fost adânc mișcat de cuvintele și acțiunile lui David. A fost frânt și a început să plângă. Atunci când luăm deciziile corecte, nu înseamnă în mod necesar că nu vom mai avea dificultăți, ci înseamnă că suntem candidați la eliberarea oferită de Dumnezeu. El l-a scăpat pe David și El ne va scăpa și pe noi. Trebuie însă să facem o alegere. E ușor a demonstra ură în locul dragostei, dar a demonstra dragoste în locul urii este supranatural. A-i iubi pe cei care ne urăsc nu este nimic altceva decât harul supranatural al lui Dumnezeu. De ce să nu te apropii astăzi de harul lui Dumnezeu?