ALEARGĂ CA UN CAMPION

Moise – Prietenul lui Dumnezeu

Când viața ta va ajunge la final, cum vrei să fii cunoscut? Ce moștenire vrei să lași în urmă? Dacă ai putea descrie printr-o frază sau un epitaf pe mormânt, ce cuvinte ai vrea să descrie viața ta? Răspunsul la aceste întrebări oferă o definiție succintă a persoanei tale.

Moise este descris în multe moduri în Biblie, fiind numit „omul lui Dumnezeu”, „cel mai mare prooroc care a existat în Israel”, „slujitorul Domnului”. Dar una dintre cele mai interesante descrieri ale lui Moise este „prietenul lui Dumnezeu”. Biblia spune: „Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui” (Exodul 33:11). Moise a menținut o relație strânsă cu Dumnezeu, atât de apropiată încât a fost cunoscut ca fiind prietenul lui Dumnezeu.

Mulți oameni mi-au spus că Dumnezeu este prietenul lor, dar am auzit prea puțini oameni spunând: „Vreau să fiu prietenul lui Dumnezeu”. Prietenul lui Dumnezeu este o persoană care aude și ascultă vocea Lui. În relația lui cu Dumnezeu, Moise nu vorbea tot timpul; dimpotrivă, el petrecea mult timp ascultând vocea Domnului.

Cu mulți ani în urmă, în timp ce vizitam Israelul, un credincios evreu mi-a spus: „Mulți oameni vin în țara mea cu motivații diferite. Vin ca turiști, sau să învețe mai mult cu privire la Biblie, dar foarte puțini vin cu inima pregătită să-L cunoască pe Dumnezeu mai bine.” El a continuat, spunând: „Vreau să fiu un om care cunoaște inima lui Dumnezeu. Vreau să fiu prietenul lui Dumnezeu.”

Bărbatul sau femeia biruitoare spiritual este persoana care este prietenă cu Dumnezeu – una care a învățat să asculte și să comunice cu Dumnezeu la un nivel profund. Marii hoți ai acestei profunzimi sunt graba, agenda încărcată, multitudinea de responsabilități. Adeseori acestea nu lasă loc unei comunicări la nivel adânc. Moise, dimpotrivă, a refuzat să permită să i se întâmple acest lucru, cu toate că era un om foarte ocupat. Era responsabil pentru aproape trei milioane de oameni. Avea pe umeri povara de a-i hrăni, a-i îmbrăca, a le asigura cazare și transport.

Cum putea Moise să-și îndeplinească responsabilitățile și simultan să aibă timp suficient pentru a fi „prietenul lui Dumnezeu”? Simplu: avea cortul așezat afară din tabără (zona unde era tăbărât poporul). Se ducea acolo și se întâlnea cu Dumnezeu. Era un loc suficient de izolat încât să-i permită să aibă o conversație intimă cu Cel pe care îl iubea. Prietenul lui Dumnezeu va găsi întotdeauna un loc și timp pentru a fi singur și a asculta inima lui Dumnezeu. El vine acolo cu Biblia în mână și urechi spirituale deschise să audă glasul Domnului, iar El îi poate încredința cele mai adânci secrete ale inimii Sale.

Prietenul lui Dumnezeu nu se grăbește să intre și să iasă din prezența Lui. Comunicarea necesită timp. Martin Luther obișnuia să spună că, cu cât era mai ocupat, cu atât avea nevoie de mai mult timp pentru rugăciune. Cei mai mulți dintre noi răspundem total diferit atunci când avem multe responsabilități și un orar foarte aglomerat. Primul lucru pe care-l facem în astfel de situații este să scurtăm timpul de părtășie adâncă cu Dumnezeu. Dacă dorim cu adevărat să fim oameni ai lui Dumnezeu, trebuie să învățăm că nu putem funcționa fără a avea timp suficient de comunicare cu Tatăl nostru. Vom învăța să ne rearanjăm prioritățile. Prietenia cu Dumnezeu va lua astfel locul principal în viața noastră.

Ce moștenire le vom lăsa copiilor și nepoților noștri? Aceasta depinde de lucrurile importante din viața noastră. Întotdeauna ne facem timp pentru lucrurile pe care le considerăm importante. Cât de important este pentru tine să fii prietenul lui Dumnezeu?