ALEARGĂ CA UN CAMPION

Piedici în calea rugăciunii

Luca 11:1

Sammy Tippit: Am avut un timp bun vorbind de rugăciune. Domnul ne-a binecuvântat și nu știu ce credeți, dar pe mine m-a entuziasmat rugăciunea, posibilitățile și puterea ei și ce vrea să facă Domnul… Și este uimitor să știi că pot intra în prezența Celui Atotputernic. Dar, știi, uneori nu e o realitate asta… Și uneori zicem: „Ah, aș vrea să fiu acolo. De ce nu sunt acolo?” Așa că, Dave, vreau să vorbim despre ce ne-mpiedică să fim acolo, să umblăm și s-avem o părtășie intimă cu El, să ajungem să-L cunoaștem. Care sunt piedicile? Hai să vorbim… Pentru mine, cea mai mare piedică e că-s ocupat. Devin atât de ocupat, încât nu am timp de calitate cu El.

Dave Butts: Sigur.

Sammy: Spun: „Da,” Dar nu mai am timp de calitate cu Domnul.

Dave: Așa este, da.

Sammy: Dar tu cum stai aici, pentru că tu mobilizezi oameni din toată lumea la rugăciune? Care sunt cele mai obișnuite piedici ale rugăciunii și cum le depășești? Mai întâi piedicile, iar apoi cum le depășim.

Dave: Sigur, de fapt, aş vrea să discutăm despre cele două luate împreună.

Sammy: Bine.

Dave: Şi are de-a face cu faptul că nu cerem ajutorul. În cazul meu, sunt multe lucruri la care nu sunt bun. Dacă mi se strică mașina, pot încerca tot ce vreau, dar n-am s-o mai conduc. Pur şi simplu îmi lipsesc abilităţile mecanice. Dacă mașina se strică, îmi trebuie ajutor, ceea ce înseamnă că trebuie să cer ajutor. Dacă vreau să devin un om al rugăciunii, trebuie să cer ajutor. Şi sunt convins și aici intru în aspectele practice ale acestei probleme.

Sammy: Da …

Dave: Dacă vrei să fii un om al rugăciunii, dacă ne urmăreşti acum şi vrei să devii un om al rugăciunii… cere ajutor. Iată ce vreau să spun. Trebuie să te rogi pentru rugăciune. Știu că sună ca și cum te-ai învârti în cerc, dar este adevărat. Trebuie să te rogi pentru rugăciune.

Dacă chiar e să fim sinceri, nu suntem aşa spirituali. Nu ne naștem în mod natural, dintr-o dată giganţi spirituali uimitori, care în mod natural se roagă, studiază Scriptura și toate celelalte pe care ar trebui să le facem. Am descoperit că am nevoie de ajutor. În fiecare zi, zilnic, de ani buni, am spus: „Ajută-mă să mă rog! Învaţă-mă să mă rog! Doamne, fă-mă un om al rugăciunii.”

Ceea ce am descoperit este că Dumnezeu nu mă transformă instantaneu. Nu face: Paf!  Şi dintr-o dată eşti un om al rugăciunii. Nu că nu ar putea, dar, în viaţa mea nu a făcut-o. A fost un proces, ani de zile, în care El a început să răspundă acelei cererii de a schimba felul în care te rogi. Îți schimbă inima, îţi schimbă dorințele.

Cred cu adevărat că una dintre cele mai mari probleme pe care oameni le-au trecut cu vederea este că au nevoie de rugăciune și n-au cerut ajutor. Noi credem că ţine de disciplină: „Mă voi trezi mai devreme,” sau „Îmi pun deoparte atâta timp”, „sau fac asta sau fac cealaltă.” Încercăm să ne auto-disciplinăm, în loc să venim înaintea Domnului și să-i spunem: „Doamne, am nevoie de ajutorul Tău.” Pentru mine asta este important. Al doilea lucru pe care îl consider o piedică importantă și nu e deloc plăcut să discuţi despre el, este păcatul. Pur şi simplu.

Scriptura ne spune că, dacă în viaţa mea e păcat nemărturisit, el poate deveni o piedică, un obstacol în rugăciune. Asta ne învață Scriptura. Păcatele voastre v-au despărţit de Dumnezeu și El nu vrea să vă audă rugăciunile. Trebuie să înţelegem asta. Unul din lucrurile din viața mea… Dacă mă lupt cu ceva, dacă viața mea de rugăciune nu este bună, dacă nu se întâmplă nimic, într-un sens, trebuie să întorc reflectorul Duhului Sfânt asupra vieții mele și să spun: „Doamne, vrei să îmi arați dacă este păcat în mine?”

Sammy: Ca și psalmistul: „Cercetează-mă și încearcă-mă.”

Dave: Exact. „Cercetează-mi inima.” Tocmai despre asta vorbesc. „Vrei să-mi arați dacă e vreun lucru de care să mă pocăiesc, de la care să mă întorc, pentru ca să am din nou acces liber?” Cred cu adevărat că primul lucru de care avem nevoie este ajutorul. Şi trebuie să-l cerem. Al doilea lucru important, despre care putem discuta ore şi ore întregi: Trebuie să spunem, dacă am păcătuit, trebuie să ne pocăim de el.”

Există un al treilea lucru, un obstacol important, se leagă oarecum de primul. Şi sună amuzant, dar nu știm cum să ne rugăm. Am călătorit decenii întregi vorbind despre rugăciune. Discutând cu creştinii am aflat că toți se roagă, dar majoritatea, când vorbeşti cu ei spun: „Nu prea știu cum să mă rog.”

Sammy: Așa este…

Dave: Eu cred cu adevărat că unul din lucrurile pe care le putem face ca persoane – liderii bisericii trebuie să audă asta – este că trebuie să-i echipăm pe oameni. Trebuie să-i învăţăm cu doar că trebuie să se roage, sau că e bine să se roage, ci cum să se roage.

Sammy: Să-i învățăm.

Dave: Nu-i interesant că am discutat despre învăţătura lui Isus, despre ceea ce numim Rugăciunea Domnească. Că atunci când Isus le-a răspuns ucenicilor care au zis: Doamne, învață-ne să ne rugăm…” El le-a dat o schiță.

Sammy: Da. Așa este.

Dave: Nu o predică despre rugăciune.

Sammy: Da. Așa-i… Cinci lucruri clare… Da…

Dave: Da. Nu ‚ o predică despre rugăciune, nu o prelegere despre nevoia rugăciunii. Iată, rugați-vă aşa. Asigurați-vă că aceste lucruri sunt în rugăciunea voastră.” De aceea, aş vrea ca toţi să audă asta. Să înveţi să te rogi este un lucru bun, evlavios, este biblic. Așa i-a învățat Isus pe ucenicii Lui. Și noi putem să o facem. Chiar putem.

Sammy: Deci, unul din lucrurile care i-ar ajuta, în mod special pe cei ce au aplicația, este să se întoarcă la ce am învățat despre cum Isus își învăța ucenicii să se roage, să mai asculte o dată și asta cred că-i va ajuta. Vreau să ne apropiem de încheiere și să vă împărtășesc care este problema cu care mă confrunt eu – sunt ocupat. Adu-ți aminte: Domnul a lucrat în viața mea la Heart Cry for Revival din Cove, la centrul de conferințe Billy Graham. Atunci treceam printr-o perioadă grea, grea, grea și mă simțeam epuizat. Eram gata să renunț și Domnul mi-a zis: „Sammy, problema e că nu M-ai așteptat.” M-am hotărât să fac asta, dar apoi El m-a adus și m-a instruit cum să fac asta. M-a făcut să mă uit în calendar și Mi-a spus: „Acest lucru de-aici… Spui că n-ai timp, dar uite calendarul.”

Dave: Este adevărat.

Sammy: Erau multe nimicuri în calendar, lucruri bune de altfel, nu rele, dar nu erau necesare; lucruri care puteau fi înlocuite cu timpul de părtășie.

Dave: Așa este.

Sammy: Deci să facem asta. Și cred că vine dintr-un sentiment al scopului și priorității. Care-i scopul nostru? Isus ne-a spus clar: să-L iubim pe El și oamenii. „Să-L iubești din toată inima și aproapele ca pe tine.” Deci, ăsta-i scopul. Bazat pe asta, care-s prioritățile? Să-L iubești pe El; și pentru ce-i important, îți faci timp.

Și-atunci, ce am făcut a fost să mă uit la ce-i important pentru mine. Adică, viața-i scurtă,         și-atunci când ajungi la sfârșit, cum va fi? Și a trebuit să-mi rearanjez prioritățile în viața mea. Da, îmi plac mult știrile. Și ăsta-i unul din lucrurile practice pe care le-am descoperit, și anume, că oamenii încep rugăciunea, dar puțini o încheie.

Dave: Da.

Sammy: Încep bine, ascultă o predică și: „Vreau și eu!” Chiar și tu spuneai asta… ”Mă voi scula mai repede….” Vedeți, trupurile noastre sunt diferite: trupul tău îți cere atâta somn, al meu cere atâta, și dacă-l scurtezi, nu merge. Obosești și renunți. Deci, ce trebuie să faci e să vezi: OK, dacă mă scol mai repede, ce trebuie să scot din viața mea ca să mă culc mai repede cu 30 de minute?

Dave: Așa este.

Sammy: Oricum, sunt lucruri mici… Dar vreau să te încurajez, orice lucru care te împiedică mergi cu el înaintea Domnului. Și cred că cea mai spirituală rugăciune pe care-am auzit-o vreodată a fost un singur cuvânt: „Ajutor!” Deci, cum a spus Dave la început, du-te la Domnul, zii: „Ajutor!” și El te-ajută.