ALEARGĂ CA UN CAMPION

Rugăciunea dintr-o inimă sinceră

Când m-am întors la Cristos, nu aveam nici cea mai mică înțelegere ce înseamnă rugăciunea. Când mergeam la biserică, îi auzeam pe oameni rostind rugăciuni frumoase. Probabil că eram la fel ca mulți creștini proaspăt convertiți. Credeam că rugăciunea este o formă de vorbire în public. Mulți oameni se rugau folosind un limbaj care era diferit de conversațiile normale. De aceea, am fost puțin intimidat.

Într-o zi, un prieten de-al meu a început să se roage la o întâlnire de grup de studiu la care participam. Și el era proaspăt convertit. Când s-a rugat, rugăciunea lui mi s-a părut atât de reală! Prezența lui Dumnezeu a umplut micul grup de studenți. Nu experimentasem niciodată acel fel de rugăciune, atât de proaspătă, atât de reală.

Care era diferența dintre rugăciunea prietenului meu și multe alte rugăciuni pe care le-am auzit ca nou convertit? Rugăciunea lui era adevărată și avea o sinceritate naturală. El nu încerca să impresioneze pe nimeni cu spiritualitatea lui și nu construia o cuvântare. El vorbea o limbă înțeleasă, nu una cu care nu era familiarizat. El s-a rugat cu o inimă sinceră.

Rugăciunea este comuniunea a două inimi: inima lui Dumnezeu și inima omului. Este comunicarea cu Creatorul universului la cel mai adânc nivel. Nu este o încercare de a impresiona omul sau pe Dumnezeu. Înseamnă pur și simplu să fii real. Dacă este vreun lucru important pe care trebuie să-l cunoaștem despre rugăciune, acesta este adevărul! Nu putem să ne prefacem. Nu putem să purtăm o mască în locul secret al rugăciunii. Trebuie să-L abordăm pe Dumnezeu într-un duh al adevărului.

Dacă suntem răniți, trebuie să fim sinceri cu privire la aceasta. Dacă avem păcat în inimă, nu trebuie să încercăm să-l acoperim. Dacă suntem entuziasmați cu privire la o biruință pe care am trăit-o, trebuie să ne bucurăm și să aducem laudă și mulțumire lui Dumnezeu pentru tot ce a făcut. Dacă suntem înfrânți, trebuie să strigăm către El după ajutor. Dacă suntem apatici și nu ne pasă de ce suntem așa, trebuie să fim sinceri și să-I cerem Domnului harul de a ne schimba.

Sinceritatea trebuie să fie condiția unei inimi care se roagă cu adevărat. Altfel, rugăciunea nu este altceva decât o datorie religioasă. Când Biblia vorbește despre rugăciune cu putere, se referă la rugăciunea sinceră. Cartea Iacov spune: Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit (Iacov 5:16). Mărturisirea sinceră și vindecarea lui Dumnezeu merg mână-n mână.

Dacă dorești să fii un om al rugăciunii, atunci începe să fii sincer. Este imposibil să porți mască în prezența Celui care cunoaște totul. El cunoaște deja starea inimii tale. Motivul pentru care trebuie să fim sinceri nu este pentru Dumnezeu, ci pentru noi. Când ne deschidem inima înaintea Lui în mod sincer și adevărat, atunci El vine, se întâlnește cu noi și ne răspunde. Apoi, El ne vindecă inima frântă.