ALEARGĂ CA UN CAMPION

Rugăciunea creștină normală

„Mă zbat în viața de rugăciune” este adesea strigătul credincioșilor. Mulți creștini mi-au spus: „Pentru mine rugăciunea a devenit un ritual,” sau „Am dificultăți în a menține o viață de rugăciune constantă.” În medie, un creștin obișnuit se roagă trei sau patru minute pe zi, de regulă la mesele principale. Dar viața de rugăciune creștină normală și viața de rugăciunea tipică a creștinului reprezintă două lucruri complet diferite.

Am descoperit că cei mai mulți creștini doresc să devină oameni ai rugăciunii, dar nu știu de unde să înceapă. Rugăciunea creștină victorioasă este rugăciunea creștină normală. Nu există nimic neobișnuit cu privire la ea. Nu e nevoie de un mare teolog, nici de un orator desăvârșit pentru a fi un mare mijlocitor, pentru că rugăciunea nu este comunicarea intelectului, ci comuniunea a două inimi – inima lui Dumnezeu și inima omului. Dumnezeu nu caută abilități oratorice extraordinare, ci caută inimi smerite. Orice om a cărui inimă tânjește după cunoașterea și dragostea lui Dumnezeu se califică să devină parte a armatei de mijlocitori ai lui Dumnezeu.

Pentru a deveni victorioși în viața de rugăciune trebuie să înțelegem natura rugăciunii. Primul pas către o viață de rugăciune victorioasă este înțelegerea faptului că rugăciunea este invitația harului lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi de a intra în prezența Lui. Biblia descrie tronul lui Dumnezeu ca fiind „scaunul harului” (Evrei 4:16). Singura cale prin care putem să intrăm în prezența unui Dumnezeu absolut sfânt este prin harul Său. Când înţelegem acest mare adevăr, atunci rugăciunea devine dinamică, iar pacea și bucuria rezultă din timpul nostru cu Dumnezeu.

În fiecare dimineață, stau uimit în prezența lui Dumnezeu. Când intru în prezența Lui, nu o fac pentru a obține ceva de la El, deși El îmi dă mult mai mult decât aș putea cere sau să mă gândesc să cer. Nu încerc să-I forțez mâna, ci îmi plec inima. Scopul venirii în prezența lui Dumnezeu este să-L cunosc pe El în mod apropiat, să am experiență cu El. Rugăciunea este metoda practică de dezvoltare a unei relații de dragoste cu Tatăl nostru, Dumnezeul atotputernic, Prințul păcii, Cel ce stă pe tronul universului. Nu există nimic plictisitor sau ritualist cu privire la lucrul acesta! Ce aventură este aceea de a-L cunoaște pe Cel ce cunoaște totul!

Când începem să dezvoltăm această perspectivă cu privire la rugăciune, atunci ea devine o bucurie și nu o datorie, o relație și nu o religie, o victorie și nu o înfrângere. Slava și mulțumirea devin norma în locul vinovăţiei și bombănelilor. Caracteristica de bază a oricărui mijlocitor victorios este dragostea, pentru că rugăciunea decurge din har, iar mijlocitorul se delectează în dragostea lui Dumnezeu. El experimentează dragostea lui Dumnezeu, care se transformă în dragoste pentru Dumnezeu. Mai presus de orice, rugăciunea devine mijlocul de comunicare. Dumnezeu ne comunică dragostea Lui pentru noi, iar noi ne exprimăm dragostea noastră pentru El.

Rugăciunea este comuniunea a două inimi – inima lui Dumnezeu și inima omului. Inima lui Dumnezeu este sfântă. Inima Lui este atotputernică și eternă. Inimile noastre sunt slabe, întinate și nespus de înșelătoare. Cu toate acestea, prin sângele Domnului Isus, ni se oferă intrare liberă în prezența Lui. Aceasta înseamnă rugăciunea victorioasă, să -L cunoști pe Dumnezeu prin harul Lui.