ALEARGĂ CA UN CAMPION

Căsnicia şi dezvoltarea caracterului

Cei doi arătau atât de tineri – prea tineri pentru a se căsători. El avea douăzeci de ani, iar ea de-abia împlinise nouăsprezece. Lacrimi puteau fi văzute în ochii lui, în timp ce îşi rostea jurământul: “O iau pe această femeie în căsătorie”. Un zâmbet larg izbucni pe feţele amândurora, în timp ce pastorul îi declară soţ şi soţie.

Se cunoşteau doar de nouă luni de zile. El era un urmaş al lui Cristos de mai puţin de trei ani, iar ea se pocăise în urmă cu şase luni. Erau ei pregătiţi pentru un astfel de legământ? Înţeleseseră ei ceea ce vor întâmpina în viitor? Sunt sigur că răspunsul la ambele întrebări era un “Nu” sincer.

Dacă eu aş fi fost consilierul acestor doi tineri, i-aş fi sfătuit să mai aştepte un timp înainte de a se căsători. Dar nu am fost eu acel consilier. Şi nu aş fi putut fi niciodată, pentru că eu eram acel tânăr, iar tânăra aceea era scumpa mea soţie născută în Texas, pe care eu o alint cu gingăşie Tex.

Nici unul dintre noi nu avea nici o ideea despre cum va arăta viaţa noastră împreună. Amândoi eram imaturi şi foarte naivi în ceea ce priveşte viaţa. Dar amândoi aveam o dragoste profundă pentru Isus şi o dragoste sinceră unul pentru celălalt, care ne vor conduce de-a lungul deceniilor de munţi şi văi ale căsniciei. La începutul relaţiei noastre am învăţat o lecţie importantă care ne va da posibilitatea să ne iubim unul pe altul şi să creştem ca şi cuplu.

Tex a fost darul lui Dumnezeu pentru mine care să-mi arate cum să devin ca şi Isus. Acelaşi lucru era valabil şi pentru soţia mea. Dumnezeu a folosit-o pe ea ca pe dalta Sa pentru a ciopli imaginea lui Cristos în viaţa mea. El m-a folosit într-un mod similar în transformarea ei în asemănarea cu Cristos. Punctul de pornire nu este cea mai importantă parte a unei căsnicii reuşite. Ci direcţia înspre care se îndreaptă cuplul.

Dorinţa lui Dumnezeu este ca fiecare dintre noi să creştem în asemănare cu Cristos. Aceasta este calea Lui. El ştie tăriile şi slăbiciunile noastre. El ştie deficienţele noastre morale şi spirituale. Şi totuşi, El ne iubeşte atât de mult încât L-a trimis pe Fiul Său ca să ne ierte şi să ne curăţească de orice imperfecţiune. De asemenea, El ne-a dat Duhul Său pentru a ne dezvolta fibra noastră morală şi spirituală.  Adesea, Duhul Sfânt sculptează caracterul lui Cristos în noi prin intermediul relaţiilor pe care ni le aduce în viaţă. Atunci când îmbrăţişăm acest adevăr, caracterul asemănător cu cel al lui Cristos se formează zilnic în fiinţa noastră lăuntrică.

Când privesc înapoi la momentele de cotitură din formarea caracterului meu, observ că majoritatea lor s-au creat în timpul conflictelor sau al suferinţei.  Dragostea a fost cioplită în inima mea prin intermediul conflictului, iar credinţa a fost dăltuită în furnalul suferinţei. Persoana care a mers alături de mine atât prin conflict, cât şi prin durere, a fost soţia mea, Tex. Ea a fost mângâierea lui Dumnezeu în suferinţă şi dalta Lui în conflict. Ea a fost instrumentul lui Dumnezeu care să mă facă să cresc în asemănare cu imaginea lui Cristos.

Biblia descrie relaţia dintre un bărbat şi o femeie legaţi prin legământul căsătoriei ca fiind un mare mister, o mare taină. Totuşi, nu mai este nevoie să întrebăm “cine a făcut asta” în această poveste. Îl ştim pe Acela care ia doi tineri naivi şi le transformă vieţile, făcându-le asemănătoare lui Cristos. Ştim chiar şi cum face El lucrul acesta. Duhul lui Dumnezeu foloseşte fiecare dintre parteneri pentru a ciopli caracter asemenea lui Cristos în celălalt. Cuplul care învaţă acest secret al tainei căsătoriei instituite de Dumnezeu, va creşte în relaţia cu Dumnezeu şi în relaţia unul cu celălalt.