ALEARGĂ CA UN CAMPION

David – Înfruntând descurajarea

Charles Haddon Spurgeon, unul din cei mai mari predicatori ai secolului al XIX-lea, a afirmat că adesea a trebuit să-și înfrunte descurajarea chiar înainte sau după predică. Cele mai mari victorii produc adesea momente de cea mai adâncă descurajare. Nimeni nu este scutit de episoade de descurajare. Este parte a vieții. Marea întrebare pentru fiecare dintre noi este: cum facem față descurajării când ne apare în cale?

Există două abordări ale înfruntării descurajării. În primul rând, putem să mergem la Dumnezeu, așa cum ne îndeamnă Petru: „Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi” (1 Petru 5:7). Pe de altă parte, poți să te afunzi într-o descurajare și mai adâncă, care duce în ultimă instanță la depresie și te face să iei decizii greșite. Din păcate, David a ales a doua variantă după ce a fost urmărit în mod continuu de Saul.

Am putea să spunem că este de înțeles că David a fost descurajat și a luat deciziile pe care le-a luat. Saul îl urmărea necontenit. Viața lui era tot timpul în pericol. Biblia spune că David și-a zis: „Voi pieri într-o zi ucis de mâna lui Saul; nu este nimic mai bine pentru mine decât să fug în ţara filistenilor, pentru ca Saul să înceteze să mă mai caute în tot ţinutul lui Israel; aşa voi scăpa de mâna lui” (1 Samuel 27:1). Datorită faptului că a gândit în felul acesta, David a ajuns să facă niște alegeri greșite. Scriptura ne spune: „Şi David s-a sculat, el şi cei şase sute de oameni care erau împreună cu el, şi au trecut la Achiş, fiul lui Maoc, împăratul Gatului” (1 Samuel 27:2).

Putem învăța câteva lecții importante din deciziile greșite ale lui David. El a luat decizii bazat pe descurajarea lui emoțională. El era descurajat și fără speranță. Se temea că va fi ucis în curând. Nu există indicații în Biblie că Dumnezeu urma să-i dea voie lui Saul să-l ucidă pe David. Acum însă tânărul care altădată îl ucisese pe uriaș, avea de înfruntat uriașul din propria inimă. Îngrijorarea și anxietatea i-au inundat sufletul și se simțea fără ajutor și fără nădejde.

Momentele de tumult și turbulență din inima noastră nu sunt cele mai bune momente de luat deciziile cele mai importante. Trebuie să lăsăm ca pacea lui Cristos să stăpânească în inimile noastre (Coloseni 3:15). Aceasta înseamnă că pacea lui Dumnezeu trebuie să ne conducă în a lua deciziile corecte. Presiunea, confuzia și îndoiala duc la dezastru, dar pacea lui Dumnezeu duce la victorie și încredere. David a luat decizia de a merge la Achiș datorită problemelor din viața lui. Ca urmare, a ajuns să aibă și mai multe dificultăți decât înainte.

David nu a vorbit cu Domnul despre această decizie, ci a vorbit doar cu sine însuși. Este ușor să te convingi de multe lucruri atunci când ești descurajat. Tiparul de gândire a lui David a fost cam așa: „Voi muri; Saul mă va ucide. De aceea, singura mea nădejde este să plec de aici.” Dumnezeu nu i-a spus să plece. Nu există nici o indicație că Dumnezeu l-a călăuzit în decizia aceasta. David pur și simplu a luat singur această decizie.

Natura umană este interesantă. Ne putem convinge de orice, dacă vrem cu adevărat lucrul acesta. Este fascinant să vedem cum putem să fim convinși de lucrurile pe care nu vrem să le credem sau nu dorim să se întâmple. Descoperim astfel că putem să ne manipulăm propriile acțiuni și, în cele din urmă, acțiunile altora.

Descurajarea este o parte naturală a vieții. Cu toții o trăim la un moment dat. Însă trebuie să ne asigurăm că nu luăm decizii importante bazat pe acea descurajare. Trebuie să lăsăm ca pacea lui Dumnezeu să domnească în inimile noastre. În momentele de descurajare trebuie să căutăm fața Domnului și călăuzirea Lui. Caută-L pe Dumnezeu și caută sfatul înțelept al celor din poporul Lui. Circumstanțele sunt adesea sursa descurajării noastre. Ele se vor schimba, Dumnezeu nu! Învață să-L aștepți pe Domnul. El are modalitățile Lui de a schimba circumstanțele în care te găsești.