ALEARGĂ CA UN CAMPION

Căutând Faţa lui Dumnezeu

Adesea oamenii vin la mine plini de poveri, pentru că viața lor de rugăciune nu este decât un ritual. Se pare că și-au pierdut relația adâncă cu Dumnezeu, pasiunea și dulcea părtășie cu El. „Ce fac greșit?” se întreabă ei. „Mă rog, încerc să vorbesc cu Dumnezeu dar El pare atât de departe”, se plâng ei.

Nu există un răspuns simplu la această întrebare. Pot fi numeroase motive pentru faptul că rugăciunea a devenit o rutină. Cu toate acestea, unul din motivele majore este că mulți credincioși au pierdut din vedere adevărata însemnătate a rugăciunii. Rugăciunea nu înseamnă a încerca să obții ceva de la Dumnezeu. Scopul rugăciunii este să-L cunoști pe Dumnezeu. Rugăciunea este comuniunea a două inimi: cea a lui Dumnezeu și cea a omului. Adesea, suntem mai interesați de mâna lui Dumnezeu decât de inima Lui. Biblia vorbește în multe rânduri despre „a căuta fața lui Dumnezeu.” Mulți dintre noi suntem mai interesați de mâna Lui întinsă, decât de inima Lui care ni se dăruiește.

Biblia spune: Cereţi, şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre (Iacov 4:3). Motivele rugăciunii noastre au importanță esențială pentru succesul rugăciunii creștine. Dumnezeu vede motivele inimii noastre. El vede ceea ce nu poate vedea nimeni altcineva. El vede intențiile adânci ale inimii noastre. Dacă motivația noastră este câștigul egoist, atunci timpul cu Dumnezeu este slab din punct de vedere spiritual. Prin urmare, vom avea prea puțină bucurie și nu vom avea parte de prezența și puterea Lui.

Pe de altă parte, când ne rugăm focalizându-ne asupra Lui, redescoperim bucuria nespusă. Când căutăm fața Lui, nu mâna Lui, atunci redescoperim bucuria relației adânci cu Cristos. Vom avea părtășie cu El într-un mod nou pe care nu l-am mai cunoscut vreodată.

Nu voi uita niciodată prima mea vizită în Uganda. Am fost prezentat în fața oamenilor de Peter Kasarivu, directorul Misiunii Africane de Trezire. În introducere Peter a spus ceva foarte interesant. „Frate Sammy”, a spus el, „ți-am auzit vocea la casetofon, dar astăzi avem marea bucurie de a te vedea față în față.”

Ceea ce spunea Peter era următorul lucru: „Te-am cunoscut de la distanță, ți-am auzit vocea și mesajele. Dar azi intrăm într-o nouă fază a relației cu tine. Acum putem să ne împărtășim inima cu tine și să auzim ce ai tu pe inimă. Putem să ne adâncim relația cu tine.”

Exact acest lucru îl dorește Dumnezeu de la noi, să căutăm fața Lui. El dorește mult mai mult decât o relație superficială cu noi. El dorește să-Și împărtășească inima cu noi și vrea ca și noi să ne împărtășim inima cu El. Aceasta ar trebui să fie motivația supremă a rugăciunii. Când se întâmplă lucrul acesta, lucruri incredibile vor începe să se întâmple.

Există o bucurie nouă care invadează viața noastră de rugăciune atunci când singura motivație a noastră este să-L cunoaștem pe El. Începem să ne rugăm având o cunoaștere adâncă a faptului că El este prezent. Și, la urma urmei, El va face pentru noi mai mult decât putem să cerem sau să gândim. Timpul de rugăciune devine atunci cel mai minunat timp al zilei. Deci, data următoare când petreci timp în rugăciune, asigură-te că motivația ta este să-L cunoști pe El. Caută fața Lui și s-ar putea să fi surprins de ceea ce se va întâmpla.