ALEARGĂ CA UN CAMPION

Raportarea la Dumnezeu prin câştigarea lumii

Deseori mi se pun întrebări despre trezire spirituală și evanghelizare. Are loc trezirea spirituală în inimile noastre, iar apoi noi devenim martori eficienți ai lui Hristos? Sau întâi ne mărturisim credința în Hristos și aceasta conduce la trezirea noastră spirituală? Răspunsul la aceste întrebări este simplu: “Nu” și “Da”. Însă înainte să te pun în încurcătură, lasă-mă să-ți explic.

De obicei reînnoirea credinței noastre începe cu înțelegerea faptului că am devenit apatici în umblarea noastră cu Dumnezeu sau cu o realizare subtilă a faptului că nu am trăit în modul în care am fost chemați să trăim. Acesta este primul pas către trezire spirituală. Nu vom fi în stare să împărtășim credința noastră cu alții, decât dacă vom fi sinceri cu noi înșine și ne vom pocăi de păcatele noastre. Dumnezeu este un Dumnezeu sfânt și noi nu putem avea intimitate în relația noastră cu El atât timp cât în viața noastră sunt lucruri care Lui nu îi fac plăcere. În Psalmul 51, David și-a mărturisit păcatele. După ce a fost întru totul sincer cu Dumnezeu, el i-a cerut lui Dumnezeu să îl curețe și să reînnoiască trăirea sa cu Dumnezeu. Doar după acestea el a spus: “Atunci voi învăța căile Tale pe cei ce le calcă și păcătoșii se vor întoarce la Tine” (Psalmul 51:13) David a avut nevoie să experimenteze o trezire spirituală personală ca apoi să le poată spune altora vestea bună a dragostei lui Dumnezeu. El a înțeles că nu poate merge mai departe și nu poate fi eficient în ceea ce făcea până ce el nu avea o părtășie bună cu Dumnezeu. Ca David, și noi trebuie întâi să ne mărturisim păcatele și apoi vom fi capabili să îi atingem pe cei din jurul nostru cu mesajul lui Hristos.

Cu toate acestea, o parte din păcatele noastre ne vor face împotrivitori la a împărtăși cu ceilalți credința noastră. Trebuie să mai înțelegem că nu putem sta în “confuzie spirituală” și să îl așteptăm pe Dumnezeu să ne trimită trezirea spirituală. Până la un anumit punct, trezirea spirituală este dependentă de ascultarea noastră față de cuvintele Domnului Isus. El ne-a spus să plecăm în toată lumea și să spunem vestea bună a dragostei lui Dumnezeu față de credincioși. Cum putem noi păși în intimitate cu Dumnezeu dacă noi nu ne supunem poruncilor Sale? Este imposibil. Adesea trezirea spirituală începe în noi, când noi începem să mergem la cei din jurul nostru și le împărtășim credința noastră în Dumnezeu.

Trezirea spirituală a venit de cele mai multe ori ca urmarea păcatelor proprii sau ale lumii în care trăim. Nu este nici un răspuns la întrebarea legată de momentul când are loc trezirea spirituală în noi. David spune în Psalmi: “Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit, Dumnezeule Tu nu disprețuiești o inimă zdrobită și mâhnită.” (Psalmul 51:17) Trezirea spirituală vine în urma smereniei. Mai puțin contează dacă inima noastră este întristată datorită păcatului nostru sau al unei lumi pierdute. Inima lui Dumnezeu este mișcată de inimile zdrobite. El vindecă și reînvie inimi zdrobite. Răspunsul la întrebarea inițială este un răspuns și o întrebare în același timp. Trebuie să confruntăm păcatele din viața noastră și în același timp trebuie să avem o dorință plină de pasiune de a atinge lumea cu mesajul Evangheliei. A-i influența pe alții este un rezultat al trezirii spirituale în viața noastră și în același timp este motivul trezirii spirituale din viața noastră. Dacă dorim să avem o trăire intimă și plină de biruință cu Hristos trebuie să îi atingem pe cei din jurul nostru cu minunatul mesaj al dragostei lui Dumnezeu pentru păcătoși.