ALEARGĂ CA UN CAMPION

Cum să sfârșești bine – Partea a 2-a

Evrei 12:1-2

Bun venit la ultima meditație a acestei aplicații. Sper că Dumnezeu te-a binecuvântat şi ți-a atins inima, astfel încât ai crescut în Cristos prin acest studiu pe patru nivele diferite. În această ultimă sesiune doresc să vorbesc despre felul în care poți să sfârșești bine.

Dumnezeu ne-a dat o cursă de alergat. În Evrei 12 citim: „Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus”. Vreau să vă vorbesc despre această cursă.

Viața creștină se aseamănă cu o cursă de rezistență, un maraton, ca să-i spunem așa. După ce am fost diagnosticat cu cancer cu mai mulți ani în urmă, Domnul mi-a pus pe inimă să alerg într-un maraton, ceea ce am și făcut. M-am antrenat timp de un an, respectând toate regulile ca la carte. Am alergat în stilul maratonului grecesc original.

Când am început cursa eram foarte încrezător, pentru că mă pregătisem în prealabil. Primele 6 mile sau primii 10 km au fost teren plat, iar următorii 20 km au fost în pantă, pe coasta muntelui. Ultimii 10 km au fost de coborâre spre Atena, iar linia de sosire s-a aflat în Stadionul Olimpic.

Credeam că, dacă voi putea să ajung până sus pe culme, coborârea spre oraș va fi mult mai ușoară, pentru că era o pantă în coborâre. M-am antrenat, am practicat și eram pregătit. Primii 10 kilometri au mers bine, pentru că erau teren plat. Următorii 20 kilometri au fost dificili, dar mă antrenasem pentru ei. Ultimii 10 kilometri au fost cei mai dificili din viața mea. Am avut dureri de șolduri și genunchi, iar picioarele îmi ardeau. Corpul meu a cedat.

Când mai aveam un kilometru până la sosire, nu mă mai puteam mișca. A trebuit să iau cu mâna un picior și să-l pun în fața celuilalt. M-am rugat: „Doamne, ce mă fac? M-am antrenat un an întreg. Am crezut că Tu mi-ai spus să alerg, dar acum, iată ce mi se întâmplă.” Apoi, după o curbă, s-au întâmplat două lucruri.

În primul rând, am văzut cetățenii greci care erau aliniați pe ambele părți ale străzilor și ne încurajau, strigând: „Bravo! Bravo! Bravo!” Atunci am știut că voi reuși. Ceva s-a întâmplat. Puterea mi-a revenit în corp și mi-am putut ridica picioarele să alerg. Știți ce am descoperit? Puterea încurajării. Uneori obosim și dorim să abandonăm cursa, de aceea avem nevoie de frați și surori care să ne spună: „Hai, poți s-o faci. Bravo! Perseverează. Continuă. Nu renunța.” Toate acestea ne sunt date de relațiile cu alți oameni.

În acest proces, de-a lungul anilor ai dezvoltat relații; te încurajez să continui să ai relații strânse cu alți creștini. Dacă am văzut ceva ce a ajutat oamenii să împlinească misiunea pe care Dumnezeu le-a dat-o, aceasta a fost încurajarea din partea altora. Am în jurul meu un grup de bărbați care mă încurajează, care îmi spun tot timpul: „Sammy, poți s-o faci, rezistă, perseverează.” Acești bărbați au fost o mare încurajare pentru mine tot timpul.

În al doilea rând, a mai fost un lucru care mi s-a întâmplat atunci când am ajuns la acea curbă. Am putut să văd linia de sosire și panoul afișat acolo. Când am văzut linia de sosire, am știut că voi reuși, indiferent ce se întâmplă, chiar dacă trebuie să mă târăsc pe mâini și pe picioare. Nimic nu mă mai putea ține departe de linia de sosire.

De aceea Biblia ne spune în Evrei, capitolul 12: „Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre”. Isus este începutul și sfârșitul, linia de pornire și linia de sosire. Privește țintă la El. Nu-ți lua privirea de la El. Când Îl vezi, nu există absolut nimic care să te poată împiedica să sfârșești cu bine alergarea. Și eu am sfârșit alergarea, mi-am atins scopul prin participarea la maratonul grecesc. Nimic nu m-a putut împiedica să sfârșesc cursa, odată ce am văzut linia de sosire.

Ațintește-ți privirea la Domnul Isus. Nu te uita nici în stânga nici în dreapta. Ațintește-ți ochii la Domnul. Oamenii te vor dezamăgi. Chiar dacă te pot încuraja, vor și falimenta. Domnul Isus nu te va dezamăgi niciodată. El va fi tăria ta, încurajarea ta, viața ta. El va fi Cel ce îți va da putere să sfârșești bine alergarea credinței. Continuă să te uiți țintă la Domnul Isus.